Studentie reloaded: viata de bursier Chevening

Sunt in a treia mea zi in Marea Britanie si vreau sa va povestesc putin despre cum este aici. Multi prieteni mi-au cerut sa le promit ca le voi spune primele impresii, asa ca aceasta postare le este dedicata in special lor.

Probabil ca o parte dintre cei care ma citesc au studiat in straianatate si li se va parea normal ceea cevoi povesti aici, dar pentru mine, fost student roman, intr-o facultate romaneasca in perioada 1995-1999, lucrurile aici sunt total diferite. Imi retraiesc studentia, insa la modul la care o visam atunci.

Ca bursier Chevenin - Chevening fellow - am un statut mai aparte, in sensul ca nu sunt student, ci asimilat cadrelor didactice aflate in vizita la Sussex University. Prin urmare, asa cum ne-a spus astazi directorul programului (care se numeste European Political Economy) suntem aici "la post", fiind platiti de Ministerul de Externe britanic, care finanteaza bursa.

Suntem un grup de 11 persoane din Europa Centrala si de Sud-Est, mai precis din Romania, Bulgaria, Macedonia, Croatia, Ungaria, Polonia, Serbia, Estonia, Slovacia, iar majoritatea dintre colegii mei lucreaza in administratie, in ministerele de finante, al economiei, al agriculturii sau la banca centrala, cum e cazul slovacului. Eu sunt singura de cealalta parte a baricadei, adica jurnalist, asa ca e putin ciudat.

Prima saptamana este orientativa, ti se explica despre program, chestiuni administrative si academice, dai un test de limba sa vada daca e nevoie sa iei cursuri suplimentare, gratis, evident. Apoi incep cursurile propriu-zise, de luni pana miercuri. Restul timpului este dedicat lecturii si vizitelor.

Sunt extrem de incantata de faptul ca vom face multe vizite in institutiile britanice, la Ministerul de Finante, la Trezorerie, dar si la think-tank-uri. Ultimele zile din saptamana sunt dedicate unor astfel de vizite.

La un moment dat, in februarie, vom avea o calatorie la Edimburgh, in Scotia, unde vom vorbi cu oameni din adminsitratie, iar in martie o saptamana la Bruxelles. Au facut un program interesant si pentru Bruxelles, pentru ca in afara de intalnirile cu specialisti din Comisie, au pus si intalniri cu oameni din think-tank-uri. Sper sa aflu lucruri interesante, pe care sa vi le impartasesc si voua. In plus, trebuie sa ne alegem un loc in care sa facem un scurt internship, iar ceea ce mi s-a spus e ca mi se poate aranja sa merg in redactie la The Economist pentru acea perioada. Colegii mei probabil ca vor alege institutii de stat britanice, dar mie mi se pare absolut fantastic sa ii vad la lucru pe oamenii pe care ii citesc saptamanal.

Pe masura ce va trece timpul va voi spune cum decurge, la nivel informational, acest program, dar acum as vrea sa va vorbesc mai mult despre partea non-academica.

Campusul este exact asa cum il vedeam noi in filmele americane in adolescenta noastra, iar in cladirea in care sunt cazata sunt camere cu baie proprie, telefon si conexiune la internet. Sunt 6 camere pe hol si exista un spatiu comun, un mic living si o bucatarie dotata cu tot ce e necesar.
Peste drum de cladirea in care stau este biblioteca, doua magazine cu de toate, o cafeanea cu wireless, o banca, farmacia si la doi pasi statia de autobuz in directia spre oras, spre Brighton.

Cladirile in care vor avea loc cursurile sunt la o distanta de 5 minute de mers pe jos maxim. Ai totul la indemana, nici nu ai avea nevoie sa iesi din campus, pentru ca am uitat sa va spun de un bar care e in apropiere.

Astazi, in prima zi oficiala a programului, dupa prezentarea partii academice am fost sa ne irnegistram, ni s-a facut o legitimatie pe care sa o folosim peste tot in campus. Apoi am fost la instructajul de IT, unde ni s-a vorbit despre accesul 24/7 la salile cu computere, despre cum putem printa documente- nu e gratis, ci cativa pence o copie - si ni s-a dat un user si o parola la contul de pe site-ul universitatii si de mail.

Cea mai neasteptata veste a fost aceea ca notebook-urile primite - Dell Inspiron 910 cu Windows XP pe ele - vor ramane ale noastre. Aveam oricum laptopul meu de acasa, insa a fost un anunt la care m-am asteptam. Evident ca preturile sunt mici, de-asta isi permit sa ni le dea de tot, insa oricum, ideea e ca iti pun la dispozitie tot ce ai nevoie si laptopul a devenit un consumabil, ca orice altceva, inclus in program.

Cand am ajuns la "camin", am avut un flashback si mi-am amintit cum, dupa ce am intrat la facultate, am cautat un loc in camin in Bucuresti. Am luat a patra pe facultate examenul, dar n-am obtinut loc de cazare, pentru ca cei din anii mai mari au avut prioritate. Asa ca am colindat, impreuna cu mama, caminele din campusul de la Leu - eu am facut Facultatea de Jurnalism, la stat - incercand sa imi cumpar un loc in camin. Dar cand auzeau cei de la liga studentilor sau administratorii ca sunt studenta la jurnalism nu vroiau sa accepte mita.

Oricum, imi amintesc prima senzatie pe care am avut-o cand am ajuns in Regie intr-un camin: m-a izbit un miros de mancare pe hol si am fost dezgustata de baia comuna la doua camere, in care dalele erau foarte murdare si ciobite. In anul doi, cand am obtinut loc in camin, n-am vrut eu sa mai stau acolo si am renuntat la el, fara sa-l vand, pur si simplu lasandu-l vacant. Asa ca am stat cu chirie toata studentia.

Cred ca daca era un camin precum cel in care stau acum as fi dat orice sa am un loc in el. Totul e curat, nu miroase nici a mancare, nici a grup sanitar. Odata cu inaintarea in varsta si atat de departe de anii studentiei, tinzi sa devii mai comod, mai pretentios si sa cauti confortul. Va marturisesc ca asa eram si in studentie, poate de-asta am si respins ideea de a mai sta in camin. Dar aici nu ma deranjeaza nimic.

Este o camera mica, dar nu am nevoie de prea mult spatiu, atata vreme cat locul in care stau este curat. Am la indemna de la magazine la restaurante si statie de autobuz, sunt la o ora de Londra si la 20 de minute de mare. Brighton-ul e un oras dragut, animat, asa ca simt ca in aceste trei luni exista toate premisele sa nu imi fac griji pentru nimic si sa profit de experienta mea britanica. Si sa retraiesc o studentie asa cum am visat-o in anii adolescentei.

UE activeaza mecanismul de protectie civila pentru Moldova. Austriecii ii ajuta pe moldoveni

Mai mult de 50.000 de moldoveni sufera de pe urma sistarii livrarii gazului rusesc, iar Chisinau a cerut ajutor Uniunii Europene. Asa ca UE a activat mecanismul de protetie civila. Orice tara europeana care are nevoie de ajutor, fie ea membru al UE sau nu, poate cere asistenta. Ceea ce moldovenii au si facut vineri, ca astazi sa ajunga deja la Chisinau generatoare electrice si echipamente de incalzire de mare capacitate oferite de austrieci.

Comisia va co-finanta costul transportului echipamentelor din Austria la Chisinau, iar acestea vor fi date spitalelor, orfelinatelor si altor institutii care au nevoie.

End the siege of Gaza!

Prima mea zi in Brighton a fost o zi cu surprize, pentru ca am prins un miting si jurnalistul din mine s-a pus pe treaba. O mie de oameni au marsaluit duminica la pranz prin Hove si Brighton, doua orase surori din sudul Angliei, impotriva razboiului din Gaza.

Eram in centrul orasului, in Churchil Square, si am auzit niste scandari. Nu am inteles din primul moment ce se striga. M-am indreptat spre locul respectiv si am vazut o multime de oameni care marsaluiau impotriva razboiului din Gaza. O mie de persoane, mi-a spus un politist ca sunt. Multi arabi, dar si multi britanici, care au iesit la miting impreuna cu copiii. Marsaluiau in pas linistit, impingand carucioarele cu prichindeii care dormeau, unii dintre ei, in ciuda zarvei in care se aflau, iar pe alocuri, pe marginea coloanei de oameni, se afla cate un politist.

End the siege of Gaza! (Opriti asaltul asupra Gazei) Free, Free Palestine! strigau din toti plamanii manifestantii, dar ceea ce m-a izbit la acest mars de protest impotriva conflictului care are acum loc in Gaza a fost modul extrem de civilizat in care se desfasurau lucrurile. Adunarea nu era lipsita de patos si patima, insa oamenii aceia se manifestau intr-un mod foarte linistit si civilizat.

Mamici cu copii in carucior, tatici cu pusti de mana si cu pancarte pe care scria "Stop the was from Gaza", "Free Palestine and end the Israeli Occupation", "Gaza. Stop the masacre", indragostiti sau oameni in varsta, toti animati de ideea ca ceea ce se intampla acum in teritoriile palestiniene este de neconceput. Pe marginea coloanei unii dintre manifestanti imparteau fluturasi. Pe o parte era trecut programul manifestatiilor din saptamanii care incepe, pe o alta indemnul de a te alatura lor pentru a opri masacrul din Gaza.

Ce cer ei?

• Suspendarea acordului comercial dintre UE si Israel.
  
• Retragerea ambasadorului britanic din Israel.
  
• Stoparea comertului cu arme cu Israelul.
  
• Boicot si sanctiuni impotriva Israelului.
  
• Incetarea ocupatiei brutale a Israelului asupra Palestinei.

"Vineri, 9 decembrie 2008, 769 de palestinieni, dintre care 200 de copii, au fost masacrati in Gaza. Peste 3121 au fost raniti", scrie pe fluturasii impartiti de manifestanti. "ONU a suspendat operatiunile de ajutor in Gaza vineri, 9 ianuarie, dupa o serie de atacuri israeliene asupra angatilor sai si asupra cladirilor, lasand locuitorii Gazei mai izolati si mai vulnerabili decat oricand. Imaginea grotesca a tancurilor si soldatilor, sprijiniti de elicoptere de atac care terorizeaza populatia din Gaza, a fost insotita de un sir de declaratii ale purtatorilor de cuvant israelieni care sustineau ca aceastaeste o actiune defensiva. Israelul isi bate joc de adevar, sustinut de aliatii sai din Washington. (...) Israel este un stat paria si trebuie tratat ca atare", se mai arata in mobilizarea la miting a oamenilor din Brighton.

Alte manifestatii de acest gen au avut loc si in Londra, in fata ambasadei Israelului. Europa este cuprinsa de un sentiment pro-arab si anti-israelian. Greseala israelienilor a fost aceea ca timp de mai multe zile nu au permis accesul ajutoarelor umanitare in Gaza si nici accesul presei. Privarea palestinienilor de ajutoarele umanitare este inacceptabila, spun oamenii iesiti la miting, si, chiar daca marturtisesc ca inainte au dat dreptate Israelului in acest conflict, acum situatia s-a schimbat.

Comunicare restabilita

Sambata am plecat in Anglia si pana astazi nu am avut acces la internet. A trebuit sa parcurg cativa pasi, cel mai important inregistrarea ca bursier la Sussex University. Si totusi, nu am stat degeaba si am scris primele impresii despre Brighton, cel mai apropiat oras e locul in care ma aflu, asa ca le voi posta imediat.

Sanjay Gupta in echipa lui Obama

Sunt un telespectator fidel al CNN, nu numai cand sunt in strainatate, ci si acasa, unde televizorul meu stau in ultimul an fie pe CNN, fie pe Animal Planet.

Ei bine, am gasit cu surpriza si placere informatia ca unul dintre preferatii mei de la CNN, Sanjay Gupta, seful corespondentilor medicali, va fi in echipa lui Obama. I s-a propus postul de Surgeon General. Adica este principalul purtator de cuvant pe probleme de sanatate al guvernului american.

Imi place mult Gupta si emisiunile pe care le facea la CNN, Vital Signs si Planet in Peril. La Vital Signs prezenta povesti medicale intr-un mod fascinant. E clar ca exista o super-echipa care face emisiunea, dar el e omul din fata. Si te plimba si prin cartierele de tuberculosi din capitala peruana, dar si prin Okinawa, acolo unde batraneii traiesc in medie 100 de ani, sau prin clinici americane unde sunt testati prichindeii de 2-3 ani pentru ca specialistii de acolo cred ca exista o predispozitie spre performanta sportiva, iar ADN-ul ti-o poate confirma sau infirma. Si in clinica aia erau testati copilasii ai caror parinti vroiau sa stie daca au acasa un viitor campion olimpic sau nu.:)

Gupta este si neurochirurg, care cica isi mai practica meseria, chiar daca este o vedeta tv care se plimba prin intreaga lume. E chiar un tip fascinant. Si nu lipsit de controverse.

De exemplu, un senator american a initiat o petitie prin care vrea sa impiedice numirea lui Sanjay Gupta in acest post, pentru ca il considera necalificat. Pe de alta parte, mediul medical american spune ca ar fi cel mai potrivit pentru functie, pentru ca e cunoscut, are cunostinte medicale si cine altfel ar fi mai potrivit sa vorbeasca despre sistemul de sanatate americanilor.

Mai exista si riscul unui conflict de interese, din cauza conexiunilor lui Gupta cu companiile farmaceutice si de echipamente medicale care i-au sponsorizat emisiunea. Este un alt argument in mainile contestatarilor lui.

Oricum, mie imi place tipul si imi plac emisiunile pe care le face. Le compar inevitabil cu emisiuni medicale din Romania si mi se par atat de... provinciale. E adevarat, insa, nu au nici resursele CNN si nici deschiderea CNN.

Ma intreb ce se intampla cu Fareed Zacharia, un alt om pe care il consider fantastic. Are si el emisiune pe CNN, GPS se numeste, si va recomand cu caldura sa o urmariti. Toate evenimentele mondiale sau americane sunt analizate la modul cel mai serios si profesionist. Zacharia, din toate pozitiile exprimate de el fie pe CNN, fie in Newsweek - este redactorul sef al editiei internationale - s-a evidentiat clar ca un suporteral lui Obama. Oare a refuzat un post in administratie? Oare i-a fost oferit?

Cum si-a batut joc Angelin de timpul si de nervii mei

Cine e Angelin?, veti spune probabil. Un angajat al Casei Asigurarilor de Sanatate a Municipiului Bucuresti.

Ma intreb daca este vorba despre incompetenta, nesimtire, indolenta sau pur si simplu amuzament in a-ti bate joc de oameni. Va povestesc ce am patit si poate imi veti da raspunsul dupa aceea.

In 15 decembrie 2008 am fost sa imi depun actele pentru un card european de sanatate care, in mod normal, ti se elibereaza in 7 zile lucratoare si iti este trimis prin curier la adresa la care vrei. Buun, am spus ca il voi primi la serviciu - ca oricum cea mai mare parte din zi mi-o petrec aici - cel tarziu dupa sarbatori, ca nu stiam care sunt zile lucratoare de sarbatori si care nu.

Din 5 ianuarie, am incercat 3 zile la rand sa dau telefon, la numarul pe care mi-l dadusera ei, sa intreb daca mi-a ajuns cardul la sediu, din moment ce mie nu-mi fusees livrat. Nu mi-a raspuns nimeni la telefon, chiar daca e pentru relatii cu publicul. Suna, suna, nu raspundea nimeni, dar erau dati in care sunam si era ocupat. Imediat ce suna normal, nu raspundea nimeni.

Nu-i nimic, merg direct la sediu. Acolo imi spun ca nu a ajuns cardul si ma cauta in sistem. Unde nu eram, fiindca incompetentul care imi luase datele nu ma bagase. L-am intrebat de ce? "Pai cred ca e in perioada in care am avut o defectiune in sistem", mi-a raspuns.

Bun, dar odata reparat, nu trebuia sa initieze emiterea cardului? Eram, fireste, enervata si omul imi spune: "Doamna, haideti ca va dau o adeverinta, incerc sa va ajut", faza la care imi sare tandara, pentru ca nu facea decat sa isi repare o greseala. Imi face o copie dupa CI si il intreb: "Datele companiei mele le aveti?" Ma intreaba de unde sunt, ii zic. "Aaa, aia sunt buni platnici", apreciaza el. De parca, la cate firme sunt in Bucuresti, stie el ca HotNews.ro sau oricare alta este bun platnic. Imi spune sa merg a doua zi dupa adeverinta.

Ieri, ca asta era a doua zi, n-am putut ajunge si am zis sa le mai dau ragaz o zi sa imi faca adeverinta. Merg azi dimineata, vad ca nu e program de lucru cu publicul. Dar astept si, la un moment dat, intru. Fata de acolo a fost de treaba, m-a intrebat care e problema si ce constatam impreuna? Ca nu figurez in sistem nici acum, ca acel incompetent sau nesimtit nici macar nu incercase sa imi faca adeverinta. Mi-a facut-o ea pe loc - desi, repet, nu era program cu publicul, dar eu maine plec din tara - si m-a trimis la sediul central sa imi fie semnata si stampilata.

In final, mi-am rezolvat problema, dar cu un consum imens de timp si nervi. Si am hotarat sa-i fac reclamatie acelui angajat care si-a batut joc de mine si m-a mintit in fata. Toader Angelin e numele lui si nu sunt sigurul om pe care l-a exasperat.

Colega lui m-a inteles si m-a ajutat, desi azi chiar nu era obligata sa o faca, tocmai pentru ca si ea este satula de incurcaturile pe care le face. Inteleg ca a avut o serie de reclamatii, insa conducerea CASMB nu ia nicio masura impotriva lui, singura banuiala fiind ca are un "spate" puternic.

Ce fac rusii de la Gazprom la Bruxelles? Pierd razboiul informational?

Am vorbit de dimineata la Bruxelles, sa iau pulsul inainte de intalnirile dintre oficialii europeni si reprezentantii Rusiei si Ucrainei, ai celor doua companii.

Surse bine informate mi-au spus ca reluarea livrarilor de gaz rus se va face maine, sau cel tarziu pana la sfarsitul saptamanii, adica duminica. Presedintele Comisiei Europene, Barroso a fost in legatura permanenta cu inaltii demnitari ai celor doua tari, cu premierii lor, iar discutiile au fost incurajatoare.

"Exista sanse foarte mari sa se ajunga astazi la un acord, pentru ca nu sunt afectate doar tari mici, din estul Uniunii, ci au inceput sa fie afectate si state mari, Germania, Italia, Franta, asa ca presiunea Comisiei se intensifica", mi s-a spus.

Faptul ca presedintii celor doua companii au acceptat sa se intalneasca la Bruxelles cu oficialii Comisiei si cei ai Parlamentului European a fost indiciul clar ca ambele parti sunt hotarate sa rezolve problema, cat mai repede, pentru a nu-si prejudicia relatia cu UE.

In capitala UE au fost programate doua intalniri: una la Parlament, cealalta la Comisie, cu Andris Piebalgs, comisarul pentru energie. Cea de-a doua foarte importanta, prima cu semnificatie politica si simbolica.

N-a trecut mult de la conversatia mea cu cei de la Bruxelles, ca vad breaking news: Rusia nu mai participa la intalnirea tripartita cu Ucraina si UE. Am aflat mai apoi ca intalnirea cu Piebalgs a fost amanata, iar in Parlamentul European n-a fost decat delegatia Ucrainei. Rusii au fost absenti. A venit o completare: presedintii celor doua companii, Gazprom si Naftogaz, sunt intr-o intalnire, undeva in Bruxelles.

Din punctul meu de vedere, este un semn bun, au discutat intre ei inainte sa vorbeasca si cu Piebalgs. Dar, pe de alta parte, este o miscare total gresita sa nu participe la intalnirea din PE. Am inteles, Alexei Miller, presedintele Gazprom, era la intalnirea cu omologul de la Naftogaz, insa din delegatia care trebuia sa dialogheze cu eurodeputatii mai trebuia sa faca parte presedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma si presedintele comisiei pentru energie. Ei de ce au lipsit?

Ucrainenii au fost acolo si si-au sustinut punctul de vedere, iar Boris Tarasiuk, fostul ministru de externe si acum presedinte al comisiei de integrare europeana, a prezentat un discurs foarte bun, argumentand simplu, dar convingator pozitia Ucrainei:

• Ucraina e sub razboi informational din partea Rusiei, care o acuza peste tot ca "fura" gaz

• Ucraina este sub un santaj international si sub operatiuni de intimidare facuta de mass media rusa
• observam o pedepsire demonstrativa a Ucrainei dupa revolutia portocalie
• cresterea pretului de la 179 de dolati/mia de mc de gaz la 450 de dolari este o incercare de a distruge economia Ucrainei, aflata deja in criza

Ucrainenii au insistat in PE asupra ideii ca Rusia a castigat razboiul mediatic in timpul crizei gazelor, ca au fost prezentati permanent de Rusia ca hoti, ceea ce ii face sa para un partener imprevizibil si in care nu poti avea incredere.

Eu cred ca nu ar trebui sa isi faca atat de multe probleme, ci sa demonstreze ca sunt cooperanti si ca sunt transparenti. Au si facut-o, au acceptat observatori europeni care sa evalueze situatia.

Este clar ca rusii au invatat ceva in ceea ce priveste comunicarea, atat din criza din 2006, cat din din cea georgiana. Si reactia lor mediatica a fost mult mai buna decat cea a ucrainenilor. De ce?

• Au facut un site special, www.gazpromukrainefacts.com, pentru a face publica fiecare informatie privind pozitia lor in criza actuala gazului. "Suntem total transparenti", vor ei sa spuna.
  
• Dupa criza din 2006, Kremlinul a angajat cea mai mare firma de relatii publice din lume, Omnicom, care are filiala si in Bruxelles, fireste, si care se ocupa de imaginea Rusiei si face lobby pe langa institutiile si oficialii europeni.
• Toate marile publicatii, televiziuni si agentii au corespondenti permanenti la... Moscova. Deci presa occidentala a fost informata intens de rusi in aceasta perioada, in timp ce informatiile de la Kiev au fost mai putine si mai vagi.
• Rusii au fost ajutati si de absenta unei reactii rapide a inaltilor oficiali ucraineni si a unitatii lor. Destul de tarziu a aparut declaratia comuna a lui Timosenko si Iuscenko si toata lumea stie ca este o mare diviziune la nivelul clasei politice si a decidentilor ucraineni, deci nu se vorbeste pe o singura voce sau pe o voce suficient de puternica. Conflictul a ilustrat dezordinea din viata politica ucraineana si rivalitatea dintre premier si presedinte, ceea ce a impiedicat o pozitie comuna necesara negocierilor.

"In acest moment, gasim argumentele Gazpromului mult mai convingatoare. Gazprom pune pe masa date si statistici, care sunt informatii indubitabile. Gazprom este pregatit sa ofere imediat niste cifre, in timp ce partea ucraineana are nevoie de ceva timp si nu niste date contradictorii", spunea pentru o publicatie occidentala (nu mai stiu care, dar una dintre cele mari, ca am citit tot ce se poate citi despre acesta situatie) un diplomat european.

Hm, deci firma aceea de PR nu-si ia banii degeaba. In plus, cred ca va ramane memorabila discutia dintre Putin si Alexei Miller. Ati vazut-o? Putin ii punea intrebari, precum unui elev, presedintelui Gazprom, "interesat" de situatia gazului, deplangandu-i pe consumatorii europeni de la care Ucraina fura gazul si dorind sa stie ce cred partenerii europeni despre pretul preferential oferit Kievului pana acum. Si Miller raspundea ca un elev constiincios care isi invatase lectia. Sceneta, i s-a spus momentului, se vedea ca totul e regizat, era totul fals in derularea discutiei. Acesta a fost insa un exercitiu de imagine nereusit.

Sursa mea de la Comisia Europeana imi spune insa ca opinia diplomatului citat nu este una generala, ca rusii nu reusesc sa ii pacaleasca asa usor pe europeni. Dimpotriva, presedintele Barroso a transmis ieri un mesaj foarte clar Rusiei si a fost foarte dur cu ea: daca situatia se mentine, Europa va considera ca nu se poate baza pe alimentarea cu gaz rusesc prin Ucraina.

Am aflat si de ce nu au fost rusii in PE: Alexei Miller, presedintele Gazprom, a lipsit pentru ca i s-a prelungit o intalnire la Comisia Europeana, iar restul delegatiei nu a putut ajunge din cauza ca i-a intarziat avionul. Eu nu cred ca eurodeputatii au acceptat atat de usor acest argument.

Si totusi, rusii ajung la Bruxelles si au intalniri cu europenii. Altfel, n-ar putea continua razboiul mediatic impotriva Ucrainei. Dar il vor mai castiga? Europa e cam suparata, nemtilor, francezilor, italienilor le e cam frig, sa nu mai zicem ca bulgarii si slovacii ingheata de-a dreptul.