7 iunie, alegerile europene - Batalia pe functii a inceput la Bruxelles, Romania ce face?

La mijlocul acestui an se schimba garnitura de conducere la Bruxelles - unii vor ramane in functii, altii se preconizeaza sa schimbe institutia, ce mai, jocurile au inceput sa se faca de ceva vreme. Am tot citit prin presa internationala, FT, European Voice, The Parliament - publicatii de incredere pe afaceri europene, tot felul de variante, despre tot felul de personalitati din institutiile europene. Am mai vorbit si cu profesori de-ai mei, care lucreaza cu Comisia Europeana, consiliaza comisari, despre oamenii de-acolo si ma gandeam ca e interesant de vazut cam ce li se pregateste sau care sunt speculatiile privind impartirea functiilor.

Guvernul Boc a anuntat miercuri data alegerilor europene in Romania: 7 iunie. Au aparut deja cateva nume de candidati, doua dintre ele controversate: Elena Basescu si Rares Niculescu, dar si Stolojan, Cristian Preda (consilier prezidential, fostul secretar de stat care s-a ocupat de organizarea Sommet-ului Francofoniei din 2006 de la Bucuresti), Andreea Vass (consilierul lui Stolojan din PE de-acum) de la PDL. Vad pe HotNews.ro ca mai sunt vehiculate numele Monicai Macovei, Alinei Mungiu-Pippidi si Traian Ungureanu.


De la PNL, inteleg din ZIUA, ca cei sase eurodeputati vor vrea in continuare sa faca parte din PE (situatia e similara la toate partidele), plus Cioroianu (fost eurodeputat si vicepresedinte al ALDE inainte de a deveni ministru) sau Norica Nicolai. Ca sa nu nedreptatesc PSD, ii amintesc si pe ei, dar in afara de cei aflati deja in PE nu am vazut sa fie amintite nume noi.

Nu ma indoiesc si sper in acelasi timp ca nu toti candidatii vor fi de aceeasi factura ca tinerii controversati de pe lista PDL, pentru ca e nevoie de personalitati puternice, recunoscute si oameni experientati ca Romania sa aiba macar speranta in obtinerea unor posturi de conducere relevante in Parlamentul European. Nu stiu cate dintre numele cu rezonanta se vor confirma pana la urma. Bineinteles ca depinde de rezultatul alegerilor - in functie de cat de mare este delegatia nationala intr-un grup politic din PE ai sanse la un post de vicepresedinte, cum e cazul in PPE-DE cu Marian Jean Marinescu sau in ALDE cu Adina Valean - dar depinde foarte mult si de personalitati.

Ganditi-va ce greutate vor avea in PE, daca vor fi alesi, fostii comisari europeni care si-au anuntat intentia de a candida in euroalegeri: poloneza Danuta Hubner (foto - comisar pentru politica regionala), belgianul Louis Michel (dezvoltare si ajutor umanitar), slovenul Janez Potocnik (stiinta si cercetare), luxemburgheza Viviane Reding (telecomunicatii si societate informationala - recunoscuta pentru reducerea tarifelor de roaming), sau slovacul Jan Figel (educatie, cultura si tineret).

Cine ar putea fi presedintele Parlamentului European?

De ceva vreme s-au vehiculat niste variante privind presedintia PE, insa sunt cam aceleasi, cu aceleasi calcule.

Probabil cele mai mari sanse le au popularii si socialistii sa dea un presedinte, intrucat par favoriti in a obtine mai multe mandate si in aceste alegeri. Insa presedintele ALDE, Graham Watson, are si el dorinta de a conduce PE. Tocmai am citit in The Parliament Magazine ca Josep Borrell, fost presedinte al PE, socialist, a declarat ca il considera pe Watson un bun potential presedinte si ca ar face o treaba minunata. E ciudata exprimarea sustinerii pentru cineva dintr-un grup politic diferit, dar se practica, de ce nu?

Sansele britanicului sunt insa reduse si va trebui sa ajunga la o intelegere cu unul dintre cele doua mari grupuri - populari si socialisti - pentru sprijin. O intelegere care exista deja intre ele si probabil se va prelungi, si anume faptul ca isi impart presedintia de 5 ani a PE in jumatate. In actualul mandat a fost initial Borrell (socialist), acum e Poettering (popular). Se stie foarte bine ca germanul Martin Schulz, lider al socialistilor, vrea si el sa devina presedinte al PE, in timp ce popularii vehiculeaza numele unui polonez, Jerzy Buzek. Asa ca nu se stie ce sanse are Watson.

De la Parlament la Comisie

Numai ca numele lui Schulz (foto impreuna cu Merkel) nu este vehiculat doar pentru presedintia Parlamentului European, ci si pentru postul de comisar european numit de Germania. Cum SPD si CDU sunt la putere in Germania, socialistii ridica pretentii la postul de comisar. Asa ca Angela Merkel va avea o alegere dificila de facut, in conditiile in care Wikipedia il da pe actualul presedinte al PE, Hans Gert Poettering - din acelasi partid cu Merkel - drept favorit in inlocuirea lui Verheugen in Comisia Europeana. Varianta pe care am regasit-o acum ceva vreme si in European Voice.

Pe de alta parte, daca partidul lui Merkel face alianta dupa alegerile federale din septembrie cu liberalii, iar numirea comisarului va fi facuta probabil dupa acest moment, sansele lui Schulz devin nule.

Va mai fi Barroso presedintele Comisiei?

Pana la intalnirea informala de duminica, de la Bruxelles, ai fi fost tentat sa raspunzi afirmativ la aceasta intrebare. Berlusconi si-a exprimat sprijinul pentru Barroso, anul trecut Sarkozy a spus ca el are deja un candidat, tot pe Barroso, dar opinia presedintelui francez s-a schimbat intre timp. Pe de alta parte, inteleg ca portughezul nu prea e agreat de colegii lui din Comisie, nu ca asta ar conta, dar ca o mica barfa.

(Tot la capitolul asta - cei care nu sunt interesati de astfel de informatii sunt sfatuiti sa treaca la paragraful urmator - se pare ca Danuta Hubner nu prea isi suporta colegele din Comisie, poate tocmai pentru ca acestea nu au tendinta sa o flateze:). Ferrero-Waldner, comisara pentru relatii externe, pare si ea una dintre persoanele putin agreate in Comisie si in capitalele europene, intrucat e considerata cam dificila).

Cum spuneam insa, duminica Sarkozy a dat inapoi si a spus ca numirea presedintelui Comisiei ar trebui sa aiba loc dupa referendumul irlandez asupra Tratatului de la Lisabona, din octombrie. Initial se convenise ca la Consiliul din vara sa fie ales presedintele CE si Barroso parea optiunea evidenta. Pe de alta parte, in ce forumula se va alcatui Comisia este inca o necunoscuta: daca e sub Tratatul de la Nisa - ceea ce inseamna numar redus de comisari, o varianta pe care nu prea sunt dispuse multe state sa o accepte - sau sub Tratatul de la Lisabona, un comisar, o tara.

Inteleg ca Sarkozy e nemultumit de confruntarile avute cu Comisia in ultimele luni, de modul in care a gestionat aceasta criza, sub conducerea lui Barroso, dar are in vedere si faptul ca o sustinere deschisa a lui Barroso ar putea atrage un sprijin mai mic in alegeri pentru partidul sau, UMP. Adversarii sai politici, socialistii, ar putea identifica UMP cu aceeasi politica "neo-liberala" caracteristica taberei lui Barroso. Sarkozy nu ar vrea sa fie identificat cu acea filosofie economica ce pare sa fie cauza crizei economice actuale, din punctul de vedere al electoratului din Franta - asta e explicatia lui Tony Barber, seful corspondentilor Financial Times la Bruxelles.

European Voice vehiculeaza numele lui Jan Peter Balkenende (foto stg. impreuna cu Poettering), premierul Olandei, din aceeasi familie politica, drept o varianta posibila in locul lui Barroso.

Asadar, jocurile sunt complicate, dar mecanismul s-a pus in miscare de ceva vreme si lucrurile se intensifica pe masura ce ne apropiem de data alegerilor europene. Nu pot sa nu ma intreb, in tot acest context, Romania ce face?

In Parlament, trebuie sa existe o batalie pe posturi de presedinti de comisii - complicat, pentru ca bataliile sau negocierile, sunt sunt numite ele politicos, se duc in grupurile politice, poate un post de vicepresedinte al PE. Stiu, veti zice ca bat campii, ca sunt polonezii si cehii la coada, inaintea noastra. In Comisie, cum am mai spus, batalia pe un portofoliu cu ceva greutate.

Pe de alta parte, sunt aproape sigura ca rata de participare la euro-alegeri va fi mica - romanii sunt obositi sa tot mearga la urme, ca am facut-o in ultimii doi ani de vreo cateva ori, de mult prea multe ori -, ca interesul pentru Europa este scazut. Nu suntem o exceptie. Insa cred ca trebuie sa incercam sa avem o voce in UE si cred ca trebuie sa dam niste batalii. Asta cu conditia sa trimitem acolo oameni competitivi, nu tineri carora vrem sa le facem un training - ca tot nu ii vede nimeni - pentru viitoare alegeri interne, mai importante.