El este Bobby, Greyfriars Bobby, cel mai celebru catel din Edinburgh. Are si o statuie, de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea. Il gasesti peste tot, este un simbol al orasului, e sub forma de statui, la intrarea in magazine sau in hoteluri, ca in cazul de fata, sub forma de magneti de frigider, pe tricouri.
Cam asa mi-l imaginam eu pe Zdreanta, cel cu ochii de faianta. Va mai amintiti de el? Catelul hotoman caruia ii place sa fure ouale pana a fost pacalit cu unul fierbinte. Latos si foarte simpatic, la fel ca Bobby.
Am auzit doua variante ale povestii lui Bobby, singura diferenta fiind cui ii apartinea catelul. Prima suna asa: un politist din Edinburgh, de prin 1850, si-a luat drept poartener in noptile friguroase de iarna, cand patrula pe strazile orasului, un catel, pe Bobby. Dupa ce stapanul a murit de tuberculoza si a fost ingropat in Greyfriars Kirkyard, catelul nu s-a miscat de langa mormantul stapanului au timp de 14 ani, pana cand a murit. A doua varianta contine acelasi fir narativ, doar ca stapanul era un nobil, iar catelul ar fi stat langa mormantul lui 16 ani. :)
Oricum, prima varianta cred ca e cea oficiala, mai ales ca numele catelului e Greyfriars Bobby, iar in Edinburgh, vizavi de Greyfriars Kirkyard este o fantana cu statuia lui Bobby. Locuitorii orasului au avut grija de catel si l-au hranit, simpatizat fiind pentru loialitatea de care a dat dovada. La ora 1 la pranz, cand se auzea salva de tun din Castel, se spune ca lumea se ducea sa il vada pe Bobby, pentru ca mergea la cafeneaua pe care obisnuise sa o frecventeze stapanul sau, sa primeasca de mancare.
Daca tot e week end, m-am gandit sa va arat animalutele pe care le-am fotografiat in Edinburgh si in Londra. Super-simpatice!
Oamenii obisnuiesc sa hraneasca pasarile, iar uneori senzatia e destul de stranie, atunci cand te vezi inconjurat de pescarusi. Sunt cei mai invazivi, mult mai tupeisti decat porumbeii. Eram prin campus cu o prajiturica in mana si am vazut niste tipi care ma priveau amuzati. M-am uitat in spate si am constatat ca eram urmarita de doi pescarusi. Asa ca mi-am impartit prajitura cu ei si am facut o imprudenta, pentru ca un al treilea a zburat de pe un acoperis razant deasupra capului meu, o senzatie destul de neplacuta, ca sa prinda si el o bucatica. Si mi-am amintit de filmul "Pasarile". Asa ca mi-am abandonat prajitura si m-am grabit sa intru intr-o cladire.
Rate canadiene, mi s-a spus ca sunt. Foarte pasnice, pe malul unui lac din Edinburgh.
Falconry - adica un fel de "vulturarie" la un castel din Scotia. O crescatorie de soimi, mai degraba.
Soimii astia sunt folositi si la nuntile care se organizeaza la castelul Dalhousie, sunt antrenati sa zboare si sa iti "aterizeze" pe mana. Ei bine, ei pot fi antrenati sa aduca verighetele, asta daca risti o astfel de figura spectaculoasa. Dar cavalerul de onoare trebuie, evident, sa aiba pe mana o manusa.
Mi s-a parut extrem de simpatica aceasta bufnita sau un fel de bufnita. Avea penele atat de fine de parea acoperita de blana. Parea destul de adormita, dar cand am incercat sa o ating a devenit foarte agitata.
Mi-a placut la nebunie pasarea asta. Si, chiar daca la inceput a stat in fundul custii, parca a inteles ca vreau s-o fotografiez si a venit in fata. Mi-a pozat, smechera. Parca e o batranica.
E adorabila, bufnita zapezii, specie care a existat inainte si in Marea Britanie, acum cica e adusa din Canada. E o frumusete.
Si in Londra, in Kensington Park, oamenii hraneau pasarile. Fac galagie si se agita, spre amuzamentul celor care le hranesc. Iti ciugulesc practic si din mana, daca ai curajul sa le lasi.
Cele mai prietenoase veverite pe care le-am intalnit. Am avut la mine o ciocolatica Ferrero Rocher, care are in mijloc o aluna, dar aluna sta intr-o crema de ciocolata. Insa mi-a placut atat de tare ideea de a hrani veverita incat am desfacut ciocolatica. Nu va imaginati ca a muscat din ea, ca era cam maricica pentru ea. Nu, mi-a furat-o pe toata si apoi a fugit cu ea intr-un copac. Super-haioasa.
Acum am inteles de unde expresia "sunt ca doi porumbei". Cred ca vine primavara, ca porumbeii astia se pupau de zor.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu