Victoria "celuilalt Miliband"

Ed Miliband a fost ministrul pentru energie si schimbari climatice in guvernul condus de Gordon Brown. El a fost mereu, asa cum se si prezenta, "celalalt Miliband", pentru ca dintre cei doi frati, David si Ed, fireste ca primul era cel mai cunoscut - fost ministru de externe in acelasi guvern.

Ba mai mult, David (marturisesc ca e preferatul meu) a fost considerat succesorul lui Gordon Brown la conducerea laburistilor. Un portret foarte bun i l-a facut revista New Statesman anul trecut si l-am gasit cautandu-l acum si pe internet. Vi-l recomand, e o poveste despre David Miliband care merita citita. (Imi amintesc ca am cumparat revista din campus inainte sa intru la un curs de Economie politica europeana si a trebui sa ies de la curs pentru a termina articolul pe care incepusem sa-l citesc inainte de venirea profesorului. Nu l-am putut intrerupe.)

Despre Ed Miliband stiam ca este fratele mai mic al lui David, aflat si el in guvern, cu o cariera si studii asemanatoare cu ale fratelui sau, pentru ca i-a calcat pe urme mereu. Insa am devenit mai atenta cand am vazut ca Ed si David devin competitori pentru conducerea partidului.

Ed - considerat un tip destul de nehotarat si destul de nesigur - a spus ca simplul fapt ca va candida impotriva fratelui sau arata faptul ca este capabil sa ia decizii grele. David, in schimb, a spus ca daca ar fi considerat ca exista un altul mai potrivit pentru conducerea Partidului Laburist, n-ar fi intrat in cursa. Si nu renunta in favoarea fratelui sau, pentru ca el crede ca e mai potrivit la conducerea partidului.

Si iata ca Ed Miliband a castigat in week end, cu o diferenta de numai 1,3% din voturi si bazandu-se pe patru mari sindicate - care reunesc in general salariati din sectorul public - conducerea partidului. David, in schimb, a obtinut mai multe voturi din aprtea parlametnarilor, europarlamentarilor si membrilor partidului.

Marti este ziua in care isi anunta foarte clar intentiile si toti asteapta sa vada ce va face David. Comentatorii britanici spun ca este sfarsitul doctrinei New Labour a lui Blair (apropo, am primit cartea lui Blair, A Journey, si sunt foarte incantata de lectura, desi abia aseara am inceput-o) si ca Ed e mai de stanga decat fratele lui. Mai mult, ca provocarile sunt imense si ca trebuie sa reconstruiasca partidul, dupa infrangerea din alegeri. "Este singurul lider laburist care a fost ales fara sustinerea majoritara a parlamentarilor sau a membrilor partidului", scrie presa britanica.

Toti sunt nerabdatori sa vada ce va face David, iar unii sustin ca i s-a propus sa fie shadow chancellor (adica ministrul de finante in guvernul din umbra). Exista temeri ca Ed va diminua sustinerea laburista pentru reducerea la jumatate a deficitului in urmatorii patru ani.

Ziua de marti va limpezi lucrurile, insa Ed a spus, potrivit BBC, ca apreciaza loialitatea lui David fata de el insusi si fata de tara. Tot presa britanica citeaza voci potrivit carora David Miliband ar fi tentat sa renunte la politica, sa nu candideze pentru niciun post in cabinetul din umbra, dar are timp pana miercuri sa decida asta. iar aceasta decizie ar avea radacinin in decizia sa de a-i da mana libera fratelui sau, in a elibera scena pentru acesta si pentru a pune punct acestei drame familiale din care se infrupta cu satisfactie presa.

Cateva lucruri interesante de citit (sunt mult mai multe, dar eu m-am uitat peste astea):

• comentarii ale corespondentului politic al BBC, pe blogul acestuia
• un profil al lui Ed Miliband facut de FT
• articolele din The Independent, sau The Guardian
• conferinta partidului Laburist transmisa live din The Guardian
• un review al primelor pagini ale ziarelor despre alegerea lui Ed Miliband, in New Statesman