Georgia, patria maxi taxiurilor si a soferilor fara reguli

Nu am avut prea mult timp sa scriu pe blog de cand sunt plecata, dar m-am gandit sa incep cu ceva usor si scurt, intre doua intalniri. Va voi spune impresiile despre vbiata de zi cu zi a georgiei, atat cat am vazut, dar voi avea multe de scris si de spus in urma intalnirilor pe care le-am avut, in urma discutiilor cu oamenii, am vazut taberele de refugiati, e adevarat, de la distanta, am vorbit cu oameni din zona de granita cu Osetia de Sud, am vazut check point-urile georgiene de pe granita administrativa dintre Georgia si teritoriile ocupate, regiunile separatiste, toate astea intr-o patrula a misiunii de observatori UE, EUMM, pe care am insotit-o sambata.

Insa cum nu am fost mult timp acum, va voi spune despre ce am observat in Georgia. In primul rand, traficul. Claxoane in permanenta, o galagie pe strada pana am inteles de ce. Asa se atentioneaza intre ei soferii de faptul ca schimba banda sau intra in trafic, fiindca e un haos. am fost avertizata sa fiu atenta cu trec strada, pentru ca si la semaforul pe verde te poate claca masina daca nu esti atent.

In trafic nu au nicio regula, nu semnalizeaza cand schimba banda, nu respecta regulile de intrare in sensul giratoriu, fiecare e dupa puteri si dupa tupeu, este o adevarata aventura. In plus, mi s-a spus ca dupa-amiaza, jumatate dintre soferi sunt beti. "Liniiile dintre benzi nu sunt pentru a le demarca, ci pentru a putea merge soferii drept, atunci cand au ceva la bord. Politia nu te pune sa sufli in fiola, nu-ti ia alcoolemia cand te opres, pentru ca n-ar avea sens", mi s-a spus. Deci traficul si calitatea de pieton sunt o aventura in Georgia.

Taxiurile, o alta. Trebuia sa ajung la un interviu si am luat un taxi. Cineva de la ambasada mi-a sugerat sa sun persoana cu care urma sa ma intalnesc, pentru ca aceasta sa ii explice in georgiana sau rusa soferului unde sa ma duca. Si asa am facut. Mi s-a spus sa nu dau mai mult de 5 lari (aproximativ 10 lei) pe cursa, in general. Ei bine, cand am ajuns la destinatie, dupa ce am mers pe un drum serpuitor, care urca pe culmea dealului - orasul Tbilisi este ca intr-o caldare, pe fundul unei galeti, inconjurat de dealuri, deci din centru trebuie sa urci in general spre zonele spre care ai nevoie - dupa ce am tras si o sperietura pentru ca mi se spusese ca fac 15 minute cu taxiul, dar mie mi se parea ca merg de cel putin dublu, iar peisajul nu era din cele mai linistitoare, am ajuns la destinatie si soferul a refuzat cei 5 lari. A insistat sa ii dau 10. Stiam ca ma trage in piept, dar asta e. In plus, sunt particulari: ei nu au sa-ti dea chitanta pentru decont. e chiar caraghios sa iti pui problema asta.

Georgia e o tara a maxi taxiurilor, cum era Romania pe la mijlocul anilor '90. Aici autobuzele sunt de mici dimensiuni, insa lumea merge cu maxi taxi.

Daca nu stii rusa, este destul de greu sa te intelegi cu aomenii, ca strain. Credeam ca tinerii vorbesc engleza, dar nu toti, aveam sa constat.

Altfel, georgienii sunt foarte amabili si ospitalieri. Peste tot, chiar si in zona in care a fost conflictul iar casele oamenilor au fost arse, acestia au insitat sa intram un pic si ne-au servit cu fructe. Au insistat si pentru un pahar de vin, dar am refuzat. In general, se simt foarte jigniti daca ii refuzi, asa ca e mai bine sa nu o faci.

Georgia nu este foarte ieftina, desi ai fi tentat sa crezi asta. Comparand preturile cu cele de la noi, ele sunt similare, insa veniturile mai mici. Dupa cum se zice ca e un paradis investitional si investitorii au venit aici, inca rezultatul nu se vede. E o tara saracaciaosa si cenusie - ma rog, eu am vazut Tbilisi si Gori - cu o gramada de masini vechi, rable efectiv pe strazi, insa si o multime de SUV-uri. Foarte multe, cred ca oamenii care au avut ceva bani si-au luat SUV.

Am mai aflat despre ei ceva: tin foarte mult la aparente. Masina trebuie sa fie bengoasa, chiar daca nu au bani de benzina. Si apropo de benzina, georgienii fumeaza si in benzinarii, cand isi fac plinul. Infricosator! De altfel, fumeaza peste tot, am inteles, in magazine cand intra sa cumpere ceva, nu sting tigara.

Blocurile de locuinte par pe dinafara cam darapanate, iar romanii din misiunea de la Gori povesteau ca la intrare blocurile sunt niste cazaturi, cu toate firele si tevile la vedere. Inauntru, insa, apartamentele arata foarte bine.

Ca shopping, nu are sens sa cumperi de-aici - si inteleg ca nici nu prea ai ce - altceva in afara de vin si de coniac. Ele sunt celebre in regiune, obisnuiau sa fie furnizorul de vina al URSS si, mai apoi, al Rusiei, cand lucuruile mergeau bine intre ei.

Voi reveni despre Georgia, intrucat am multe, foarte multe de povestit. Acum fug sa vad orasul Tbilisi, sunt aici de trei zile si nu am apucat sa vad mult din el, fiind tot in intalniri.