Indemn la normalitate pentru presa. Normalitate, adica echilibru si obiectivitate

Citeam dimineata un comentariu in Newsweek: The O'Garbage Factor. Fox News isn't just bad. It's un-American.

Ideea este ca Fox News este atat de evident anti-Obama, este atat de vadit pro-republican, incat a fost acuzat public de directorul de comunicare al Casei Albe, Anita Dunn, de partizanat de dreapta. Iar replica celor de la Fox a fost la fel de "biased", un exemplu de manual de lipsa de echilibru si obiectivitate, cum spune editorialistul, Jacob Weisberg.

Acesta acuza Fox de dezbateri false, de atacuri la adresa lui Obama sau stiri prezentate dintr-un singur unghi, pentru a scoate in evidenta numai deficientele administratiei Obama, de demagogie.

Faptul ca un canal de televiziune e partizan atrage rating, dar editorialistul se arata revoltat de faptul ca este un model pe care incep sa il adopte si concurentii Fox, adica CNN sau MSNBC, care dezvolta o abordare populista si ideologica a stirilor. "Fox nu numai ca a corupt propriul continut. Exemplul sau a facut toate canalele de stiri pe cablu neplacute si de neincredere". Fox este ne-american, spune el, pentru ca echilibrul si corectitudinea, servirea interesului public si nu a unor interese particulare nu sunt valori ale acestuia.

Asa ca Weisberg ii indemna pe colegii jurnalisti sa nu mai apara la Fox, in calitate de comentatori sau invitati in emisiuni, ca sa nu-i valideze propaganda. "Jurnalistii respectabili ar trebui sa inceteze sa mai apara in programele sale", spune el, Fox ar trebui nu boicotat, ci ignorat.

Mi-a placut acest articol, caruia i-am facut un rezumat mai larg pentru cei care nu au timp sau rabdare sa il citeasca in original, dar m-am gandit instantaneu la televiziunile noastre. Care toate sunt precum Fox, "biased and unreliable". Obiectivitate, echilibru, servirea interesului public? De unde la televiziunile noastre de stiri?

Ele au devenit o platforma pentru liderii sindicalisti, care au interesele lor, diferite de cele ale membrilor sindicatelor pe care le conduc; ele promoveaza demagogii - atat din randurile politicienilor, cat si din propria ograda. Mi se pare de un populism si o ipocrizie extreme ca un realizator de talk show de seara sa se identifice cu "noi, cetatenii, care nu ne putem plati intretinerea, care ramanem fara bani de medicamente", in schimb el castiga mii de euro salariu, in ciuda reducerilor drastice de la Realitatea.

Mi se face greata cand vad exploziile de obraznicie si mahalagism ale Danei Grecu sau Laurei Chiriac (de altfel un jurnalist despre care eu aveam o impresie foarte buna si despre care vreau sa cred ca joaca un rol in talk show-ul ei, ca nu a devenit asa cum e , ca adevarata Laura e cea care modera EURomania), cand vad si aud tipetele moderatorilor care se cearta cu invitatii - ii trag la raspundere in numele nostru, al cetatenilor? Nicidecum, nu ma simt reprezentata de cabotinii de la televizor, si aici ma refer la jurnalisti, ca de la oamenii politici am incetat de multa vreme sa mai am pretentii.

Ma uit cu oroare cand orice principiu jurnalistic, orice urma de deontologie este lasata la o parte in abordarile atat de evident partizane ale televiziunilor. Televiziuni care vor respect, dar care ne insulta cu fiecare minut de emisie. Respectul ti-l castigi, sunt de acord cu cei care au replicat asta Realitatii TV, dar cred ca ea este o cauza pierduta, in general. Antena 3? Ca sa fie si eu obiectiva si sa ma iau de ambele. E si mai rau, desi o parte dintre prezentantoarele stirilor mi se par foarte buni profesionisti. Profesionisti pe care ii gasesti si la Realitatea, dar in umbra. Imaginea pe care o ai privind la televizor este de isterie generala, de racnete, excitatie si mult zgomot pentru nimic. Circ, spectacol dezagreabil.

Ma intreb cum ar arata un comentariu al lui Weisberg daca ar trai in Romania...