Ce tara e Anglia asta?

Cred ca asteptarile mele in ceea ce priveste Anglia sunt foarte mari si imi place atat de mult aceasta tara, incat atunci cand se intampla ceva neprevazut, nu imi revin din surpriza. Intai a fost zapada, vineri a fost semnalul pentru trenuri, in apropiere de Haywards Heath.

Englezii astia iti rezerva tot felul de surprize. Am plecat din Londra spre Brighton cu un tren expres de Gatwick, un tren rapid care face legatura intre London Victoria-Gatwick-Brighton. Am ajuns in gara cu 8 minute inainte de plecarea trenului, am alergat pe niste tocuri de 10 cm (ma intelegeti, azi am avut intalniri la Camera Lorzilor, printre altele, si mi-am pus tinuta business) si am prins trenul. Ca de obicei, cu 3 minute inainte de plecare - ideea e sa te urci in ultimul vagon, ceea ce teoretic am intotdeauna timp, si apoi sa mergi prin tren pana in vagoanele de clasa a doua unde gasesti loc.

Buuun, deci alerg dupa trenul de 18.32, pleaca la timp si dupa nici 10 minute se opreste. Nu prea stii ce se intampla, ca nici conductorul habar nu are. Porneste din nou, se opreste alte 10 minute, timp in care vocea din difuzor isi cere scuze pentru inconvenientele create. N-as fi vrut sa fiu in pielea celor care mergeau la aeroport sa prinda un avion si incepusera, dupa alte 20 de minute de stat, sa se impacienteze. In sfarsit, ajungem la Gatwick.

Pleaca trenul din Gatwick si, la un moment dat, se opreste in camp. Si stam acolo pret de vreo doua ore. Din difuzoare se aude un anunt: sunt probleme cu semnalul pentru trenuri la Haywards Heath, avem multe trenuri in fata care sunt oprite si nu se stie cand vom pleca mai departe. Eram cam la o jumatate de ora de mers de aceasta localitate.

Intre timp, vedem pe sine paralele alte trenuri, stand. Unul dintre ele merge spre Brighton si imi spun suparata ca n-am facut mare branza fugind dupa un tren expres, pentru ca cel obisnuit ajunge inaintea trenului meu. Cand colo, ce vad: ca trenul de pe linia alaturata incepe sa mearga in directia din care a venit, nicidecum inainte. Imi spun satisfacuta ca, totusi, am ales o varianta buna, mai ales ca ne punem si noi in miscare. In directia destinatiei noastre.

Ajungem, in sfarsit, in Haywards Heath, iar jumatate dintre calatori coboara aici. Imi scot castile din urechi si aud un nou anunt: sunt in continuare probleme cu semnalul si in fata garii s-au pus la dispozitie autobuze care sa parcurga distanta ramasa pana la Brighton. Sau putem astepta in tren, pana la remedierea situatiei, dar nu se stie cand se va intampla asta.

Coboram si mergem sa prindem un autobuz. Ei bine, autobuzul era aproape plin, ne punem la coada - eram cu o colega, care imi repeta neincetat ca e vineri, 13 - si evident ca ultimii oameni acceptati in autobuz, pe locuri, au fost cuplul din fata noastra.

Asa ca ajungem primele la coada, in asteptarea celui de-al doilea autobuz. Il intrebam pe unul dintre tipii de la gara care coordona situatia cand vine al doilea autobuz. "Nu stiu, asteptati", vine raspunsul. Il intrebam cat face pana la Brighton, ca sa calculam - in eventualitatea ca e un singur autobuz - cat avem de asteptat. Face 40 de minute dus, 40 intors. Adica mai bine de o ora de stat in frig. Dupa ce inghetasem bine in tren, acum mai aveam de stat o ora si 20 de minute in vant, afara.

Ii propun colegei mele sa luam un taxi. Tipul din spatele nostru de la coada ne aude si ne zice ca s-ar asocia cu noi la un taxi. Ne mai gandim, mai stam 10 minute sa vedem daca totusi nu vine autobuzul, dar nici urma.

Asa ca ne propunem sa luam un taxi. Prindem unul, in final, si ni se alatura un alt tip, urmatorul la coada. Suntem 4 si il intrebam pe sofer cat ne costa cursa pana la Brighton. Vreo 35 de lire e raspunsul. A costat 32 de lire si astfel am venit pana aici pe mai putin de 10, insa sunt bani dati in plus, ca biletul de tren acoperea tot drumul. Dar, cel mai grav, calatoria a durat peste 4 ore. Si nu trebuia sa ne ia mai mult de 52 de minute.

E incredibil cum ceva neprevazut da totul peste cap aici si nu reusesc sa rezolve repede situatia. Si chiar daca gasesc solutii alternative - cum a fost autobuzul - cum poti sa pui la dispozitie un singur autobuz pentru calatorii unui tren cu 8 vagoane, care era plin, ca se intorceau navetistii de la Londra?

Si, evident, mi-am amintit de zapada de la inceputul lunii, cei 10 cm care m-au impiedicat sa ajung la Haga. Stiti de ce au fost blocati? Pentru ca ei, atunci cand a inceput sa ninga, nu s-au gandit sa scoata utilajele din garaj, iar dimineata usile acestuia erau blocate... de zapada si utilajele nu au putut fi scoase. Mai mult, masinile si autobuzele nu au cauciucuri de iarna, pentru ca nu merita investitia.

Si m-a mai amuzat cand i-am vazut cum curatau zapada. Asta s-a intamplat saptamana trecuta, cand zapada a sud-vestul Angliei.

Era un reportaj la tv, un reporter trimis in viscol care statea pe o sosea in camp si spunea: "Vedeti, ninge in continuare, bate vantul si plimba zapada, iar utilajul care a trecut pe-aici acum 10 minute, il vedeti in departare, a lucrat degeaba, pentru ca in urma lui s-a asezat din noua zapada". Noi, eu si colegii mei, europeni de pe continent, ne intrebam ce e in capul lor de scot utilajele pe ninsoare. Macar atat ar trebui sa stie si ei ca bagi utilajele dupa ce se opreste ninsoarea, ca altfel e munca in zadar. Asa cum constata acel reporter. Uneori britanicii astia par tare neajutorati si neindemanatici.