Comisia Barroso - mandatul ei se termina la sfarsitul acestui an
Romania a intrat in istoria Comisiei Europene si va fi data ca exemplu de acum inainte de toti profesorii de stiinte politice si de toti cei care vor discuta despre numarul de comisari si portofoliile alocate lor. Dar este si va fi data ca exemplu negativ, din pacate, atunci cand se va vorbi despre modul artificial in care i s-a creat un portofoliu comisarului roman.
Acest exemplu ma irita la culme si de cand sunt in acest program l-am auzit de vreo cateva ori. De fiecare data formulat ceva de genul: "Ganditi-va la sarmanul comisar roman, care are ca portofoliu multilingvismul", adica un portofoliu total neimportant.
Au fost voci, si la noi si in strainatate, care au impartasit aceasta opinie. Eu cred insa ca i se face o mare nedreptate lui Leonard Orban. Oricat de neimportant pare portofoliul lui, Orban s-a straduit sa faca o treaba buna si a fost extrem de activ. Britanicii, care l-au cruticat mereu pentru inconsistenta mandatului care i s-a acordat, au revenit in presa lor in ultimii doi ani si au recunoscut importanta limbilor straine in business. Competitivitatea britanicilor pe piata europeana a muncii este redusa, pentru ca majoritatea vorbesc doar engleza, arata, la un moment dat, un ziar britanic, dar nu-mi mai amintesc care, aratand ca, totusi, Orban nu este chiar de neglijat.
Ma deranjeaza teribil ca acest comisar al Romaniei - pana la urma nu conteaza numele lui pentru cei care vorbesc despre el - sta alaturi de Butiglione atunci cand se vorbeste despre cazuri exceptionale legate de Comisia Europeana. Butiglione a fost respions de Parlamentul European pentru viziunile lui extremiste la adresa homosexualilor si a femeilor, care ar trebui sa stea la cratita, dupa parerea politicianului italian. Si fiindca nu a fost agreat de PE, Berlusconi a retras propunerea si l-a trimis pe Frattini in Comisie.
Leonard Orban a pornit cu un hadicap in munca lui la Bruxelles, desi nu merita asta. El este printre oamenii care iti pot vorbi cel mai bine despre UE si care o facea si inaintede a pleca la Bruxelles, intr-un limbaj cu totul accesibil. Doar a fost adjunctul negociatorului -sef cu UE si apoi negociator sef in perioada pre-aderare.
Imi amintesc ca aveam nevoie de niste explicatii si nu aveam numarul lui de mobil. Am sunat la numarul de la cabinetul lui, afisat pe site-ul ministerului. Era la vremea aceea secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene. Mi-a raspuns secretara si mi l-a dat la telefon. Nu va imaginati ca e asa usor sa il prinzi la telefon pe un secretar de stat pe care nu il cunosti si nu te cunoaste personal.
Orban a fost printre putinii oameni accesibili si competenti pe UE, pe afaceri europene, care a avut mereu disponibilitatea sa explice lucrurile, in perioada aceea tulbure inainte de aderare, cand toata lumea emitea tot felul de teorii si toti isi dadeau cu parerea cum functioneaza UE si ce sanctiuni ne poate da.
L-am sunat pe actualul comisar si seara la ora 9 sau 10, fara sa imi dau seama ca e asa tarziu, pentru ca mai aparuse ceva si trebuia sa avem o reactie oficiala sau o explicatie, iar el a raspuns la telefon. Am invatat mult din explicatiile lui, marturisesc, si am mers la surse, la tratatele UE, la articolele cautate, la indicatia lui.
Mi se pare nedrept sa fie dat ca exemplu negativ - nu el personal, dar portofoliul pe care il ocupa - si sa ii fie minimalizata munca doar pentru ca guvernul de la Bucuresti a facut tampenia sa trimita la Bruxelles un om necunoscut. Vosganian a fost probabil recompensat pentru umilinta respectiva cu postul de ministru de finante, dar Orban a trebuit sa traga acolo ponoasele pentru greseala Bucurestiului. Prima dintre ele? Alocarea unui portofoliu smuls cu greu din altul. Se vorbea la vremea aceea despre un portofoliu pe migratie, luat din atributiile lui Frattini, dar evident ca dupa balbaiala Bucurestiului o astfel de optiune a fost scoasa din calcul.
Si cand te gandesti ca Meglena Kuneva, comisarul bulgar, a primit protectia consumatorului, portofoliu care a ajutat-o sa se impuna la Bruxelles, in opinia publica.
De aceea spun ca in noua Comisie - care cine stie dupa ce formula va fi constituita, Nisa sau Lisabona - daca vom avea un comisar, Bucurestiul trebuie sa negocieze pentru un portofoliu mai puternic. Surse de la Bruxelles imi spuneau ca Romania are mari sanse sa prinda un portofoliu "cu o componenta financiara". Avem nevoie de un portofoliu "greu", sau cat de greu poate obtine Romania.
Orban este un om super-calificat, un om muncitor si decent si cred ca este nedrept ca a intrat in istoria Comisiei ca detinator al unui portofoliu inventat fortat pentru el. Desi nu trebuie minimalizata munca lui, multi considera ca multilingvismul nu e demn de un portofoliu.
Romania a reusit o noua performanta negativa, a dat-o in bara inca de la prima numire de comisar. Poate ca noul guvern va reusi sa stearga aceasta imagine. Insa imi si imaginez nebunia care va urma si toate speculatiile, variantele si confruntarile intre partidele coalitiei pentru numirea noului comisar european.
Daca as fi in locul lor, l-am mentine pe Orban: e calificat, are deja experienta si, teoretic, este independent politic. Ar fi o buna dovada de democratie si o alegere inteleapta.
Acest exemplu ma irita la culme si de cand sunt in acest program l-am auzit de vreo cateva ori. De fiecare data formulat ceva de genul: "Ganditi-va la sarmanul comisar roman, care are ca portofoliu multilingvismul", adica un portofoliu total neimportant.
Au fost voci, si la noi si in strainatate, care au impartasit aceasta opinie. Eu cred insa ca i se face o mare nedreptate lui Leonard Orban. Oricat de neimportant pare portofoliul lui, Orban s-a straduit sa faca o treaba buna si a fost extrem de activ. Britanicii, care l-au cruticat mereu pentru inconsistenta mandatului care i s-a acordat, au revenit in presa lor in ultimii doi ani si au recunoscut importanta limbilor straine in business. Competitivitatea britanicilor pe piata europeana a muncii este redusa, pentru ca majoritatea vorbesc doar engleza, arata, la un moment dat, un ziar britanic, dar nu-mi mai amintesc care, aratand ca, totusi, Orban nu este chiar de neglijat.
Ma deranjeaza teribil ca acest comisar al Romaniei - pana la urma nu conteaza numele lui pentru cei care vorbesc despre el - sta alaturi de Butiglione atunci cand se vorbeste despre cazuri exceptionale legate de Comisia Europeana. Butiglione a fost respions de Parlamentul European pentru viziunile lui extremiste la adresa homosexualilor si a femeilor, care ar trebui sa stea la cratita, dupa parerea politicianului italian. Si fiindca nu a fost agreat de PE, Berlusconi a retras propunerea si l-a trimis pe Frattini in Comisie.
Leonard Orban a pornit cu un hadicap in munca lui la Bruxelles, desi nu merita asta. El este printre oamenii care iti pot vorbi cel mai bine despre UE si care o facea si inaintede a pleca la Bruxelles, intr-un limbaj cu totul accesibil. Doar a fost adjunctul negociatorului -sef cu UE si apoi negociator sef in perioada pre-aderare.
Imi amintesc ca aveam nevoie de niste explicatii si nu aveam numarul lui de mobil. Am sunat la numarul de la cabinetul lui, afisat pe site-ul ministerului. Era la vremea aceea secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene. Mi-a raspuns secretara si mi l-a dat la telefon. Nu va imaginati ca e asa usor sa il prinzi la telefon pe un secretar de stat pe care nu il cunosti si nu te cunoaste personal.
Orban a fost printre putinii oameni accesibili si competenti pe UE, pe afaceri europene, care a avut mereu disponibilitatea sa explice lucrurile, in perioada aceea tulbure inainte de aderare, cand toata lumea emitea tot felul de teorii si toti isi dadeau cu parerea cum functioneaza UE si ce sanctiuni ne poate da.
L-am sunat pe actualul comisar si seara la ora 9 sau 10, fara sa imi dau seama ca e asa tarziu, pentru ca mai aparuse ceva si trebuia sa avem o reactie oficiala sau o explicatie, iar el a raspuns la telefon. Am invatat mult din explicatiile lui, marturisesc, si am mers la surse, la tratatele UE, la articolele cautate, la indicatia lui.
Mi se pare nedrept sa fie dat ca exemplu negativ - nu el personal, dar portofoliul pe care il ocupa - si sa ii fie minimalizata munca doar pentru ca guvernul de la Bucuresti a facut tampenia sa trimita la Bruxelles un om necunoscut. Vosganian a fost probabil recompensat pentru umilinta respectiva cu postul de ministru de finante, dar Orban a trebuit sa traga acolo ponoasele pentru greseala Bucurestiului. Prima dintre ele? Alocarea unui portofoliu smuls cu greu din altul. Se vorbea la vremea aceea despre un portofoliu pe migratie, luat din atributiile lui Frattini, dar evident ca dupa balbaiala Bucurestiului o astfel de optiune a fost scoasa din calcul.
Si cand te gandesti ca Meglena Kuneva, comisarul bulgar, a primit protectia consumatorului, portofoliu care a ajutat-o sa se impuna la Bruxelles, in opinia publica.
De aceea spun ca in noua Comisie - care cine stie dupa ce formula va fi constituita, Nisa sau Lisabona - daca vom avea un comisar, Bucurestiul trebuie sa negocieze pentru un portofoliu mai puternic. Surse de la Bruxelles imi spuneau ca Romania are mari sanse sa prinda un portofoliu "cu o componenta financiara". Avem nevoie de un portofoliu "greu", sau cat de greu poate obtine Romania.
Orban este un om super-calificat, un om muncitor si decent si cred ca este nedrept ca a intrat in istoria Comisiei ca detinator al unui portofoliu inventat fortat pentru el. Desi nu trebuie minimalizata munca lui, multi considera ca multilingvismul nu e demn de un portofoliu.
Romania a reusit o noua performanta negativa, a dat-o in bara inca de la prima numire de comisar. Poate ca noul guvern va reusi sa stearga aceasta imagine. Insa imi si imaginez nebunia care va urma si toate speculatiile, variantele si confruntarile intre partidele coalitiei pentru numirea noului comisar european.
Daca as fi in locul lor, l-am mentine pe Orban: e calificat, are deja experienta si, teoretic, este independent politic. Ar fi o buna dovada de democratie si o alegere inteleapta.
Va inselati. Comisa este un organism politic si ca atare membrtii sai trebuie sa fie oameni politici puternici (cat mai...) in tarile lor de origine. Dl. Orban (susbsriu de altfel din toata inima la portretul pe care il faceti) a capatat un portofoliu minor tocmai ca raspuns la eroarea Bucurestiului de a trimite un functionar in loc de un om politic.
RăspundețiȘtergereGresiti a doua oara (ca de altfel cei mai multi dintre conationalii nostri) cand credeti ca rolul comisarului este unul technic (independent politic, asa cum ne inchipuim noi ca este bine sa fim condusi). Comisarul trebuie sa fie "independent" de tara sa de origine (desi asta este un doar o declaratie) nu de convingeri politice. Din contra. Rolul unui conducator este nu de a administra societatea ci de a o modela in directia dorita. Comisa modeleaza, conduce Europe intr-o directie definita politic, iar componenta sa este rezultatul votului politic la nivelul alegatorilor si al Parlamentului European. Un reprezentant "slab", tehnocrat este un punct de slabiciune pentru comisie pentru ca nu va fii in stare sa aduca cu sine sustinerea politica a guvernului sau si a vcotantilor din tara sa de origine. In plus, reprezentantul Romaniei nu trebuie sa se priceapa la "UE" ci trebuie sa se priceapa la propria sa tara. Cu alte cuvinte trebuie sa fie in stare sa identifice corect vointa alegatorilor (nu ceea ce e bine ci ceea ce acestia vor vota-din nefericire, dar asta este democratia) pentru ca apoi deciziile Comisiei sa aiba sustinerea votantilor europeni. A respinge politica este o mare gresala . Democratia este si se bazeaza pe politica activa.
Cat de puternic politic a fost Laszlo Kovacs, comisarul ungur, de care cei de-acasa vroiau sa scape si l-au trimis sa doarma la Bruxelles, tocmai la taxe si impozite. Pe Mandelson, fostul comisar britanic, Tony Blair l-a trimis la Bruxelles ca sa il scoata putin din atentia opiiei publice pentru ca era suspectat de niste acte de coruptie.
RăspundețiȘtergerePe de alta parte, nu sunt de acord ca Orban a primit un portofoliu atat de mic pentru ca e independent, ca a fost "doar" un functionar. Nu, el a fost alegerea cea mai buna dupa gafa cu Vosganian: Orban era cunoscut la Bruxelles, stia sa lucreze pe sistemul lor si era un om fara pata. Va mai amintiti scandalul cu Vosganian din acea vreme, nu-i asa?
Aveti impresia ca Orban nu "se pricepe" la propria tara? Faptul ca e independent nu il face un necunoascator, dimpotriva. Si, daca e s-o luam pe aia dreapta, acolo teoretic nu-si reprezinta tara, nu in Comisie. Practic, normal ca o face si rapoartele pe justitie nu contin chestii foarte nasoala la adresa Romaniei - ca acea amenintare cu neincluderea in Schengen si in zona euro care trebuia sa apara in raportul din iulie 2008 - gratie lui. Pe cei din Comisie nu ii voteaza nimeni, ei nu trebuie sa reprezinte votantii din tara lor de origine - pentru asta avem europarlamentarii - ci Europa.
Si va mai dau un argument: si Andris Piebalgs este independent si totusi are portofoliul energiei. Deci apartenenta la un partid sau altul nu conteaza in Comisie. Conteaza in tara, in sensul ca esti trimis sau nu, in fucntie de partidul aflat la putere.
Prefer sa avem acolo un om ca Orban, serios si muncitor, decat unul de prin vreunul dintre partidele de la putere care trebuie recompensat. Ca varianta, daca vreti oameni din partide, i-as vedea si pe Anca Boagiu sau pe Vasile Puscas, oameni care stiu cu ce se "mananca" UE, dar altfel...