Demitizarea Gazprom

Gazprom e Rusia, Gazprom foloseste gazul ca arma impotriva statelor care indraznesc sa se opuna Moscovei, Gazprom e sinonim cu piata de gaz rusa, Gazprom face jocurile in Europa. Gazprom e un gigant, Gazprom e un mit.

Nu sunt de acord sa se vorbeasca cu teama si/sau reverenta despre compania asta rusa, oricat de gigantica ar fi. Stim bine cum e condusa, de cine e condusa, cum a devenit ceea ce este azi. Dar aleg sa va arat ce spune despre Gazprom un super-jurnalist (din punctul meu de vedere), Edward Lucas.

Cine e el? Corespondentul The Economist pentru Europa Centrala si de Est, care scrie despre regiunea asta din 1986. A fost la post in Moscova, Berlin, Praga, Viena si in tarile baltice. Am citit recent cartea lui Lucas - The New Cold War. How the Kremlin Menaces both Russia and the West, publicata in 2008. V-o recomand, chiar daca nu a fost inca publicata si in limba romana, dar o gasiti pe Amazon sau ii puteti ruga pe prietenii care calatoresc in straianatate sa v-o caute in librarii. Merita efortul!

Ei bine, unul dintre capitolele cartii este dedicat politicii energetice a Rusiei si contine o demitizare a Gazprom. Mi se pare potrivit sa va spun ce zice Lucas, pentru ca in zilele astea se vorbeste atat de mult despre "gigantul rus".

• Gazprom se va confrunta cu o criza, pentru ca in ultimii ani productia de gaz a stagnat si e posibil sa scada, sustine Vladimir Milov, un fost ministru al energiei, care conduce acum un think-tank de la Moscova. Deficitul de gaz intre ceea ce poate produce Gazprom si ce poate importa din Asia Centrala si catitatile necesare pentru alimentarea clientilor interni si externi va fi de 132 de miliarde de metri cubi in 2010. The International Energy Agency indica faptul ca, pana in 2015, deficitul va fi de 200 de miliarde de metri cubi, in timp ce pana in 2020, intreaga productie a Gazprom va fi necesara doar pentru acoperirea consumului intern.
• Gazprom este una dintre cele mai ineficiente companii energetice din lume. Rata profitului e de doar 8,9% din cifra de afaceri, intr-o vreme in care preturile la produse energetice au fost foarte mari, in timp ce Yukos, inainte de a fi distrus, avea o rata de profit de 30%.
• Sutele de miliarde de dolari care curg in seifurile Gazprom sunt cheltuite pe remuneratii colosale pentru membrii managementului, pe statiuni de vacanta, cladiri impunatoare, yahturi sau o schema de personal mult prea stufoasa, dar nu pe investitii.
• In perioada 2000-2006, Gazprom a folosit 12,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unor noi campuri de extractie, in timp ce a aloca 17,9 miliarde pentru cumpararea unor companii care nu au nicio legatura cu industria gazului. Alte 30 de miliarde a fost capital folosit pentru investitii in alte sectoare decat cel energetic. Gazprom insa se lauda cu achizitionarea unor alte comapnii energetice mai profitabile si mai harnice, care au descoperit si exploatat ele noi campuri cu zacaminte de gaz. Gazprom nu a adus in circuitul economic international niciun zacamant nou semnificativ, dar a fost suficient de abil si de corupt sa "achizitioneze" companii care au facut-o.