In 3 februarie voi fi la Haga, de unde voi transmite pentru HotNews.ro hotararea CIJ. Am fost acolo si in timpul pledoariilor Romaniei, in septembrie, iar argumentatiile echipei romanesti le puteti gasi aici, aici, aici. Propunerea de delimitare prezentata de Romania, aici. Iata si argumentele Ucrainei, aici.
Linia neagra punctata este linia propusa de Romania, linia rosie punctata este pretentia maxima de delimitare a URSS, iar linia colorata este limita de delimitare propusa de Ucraina. Zona dintre linia Romaniei si Ucrainei este suprafata in disputa (foto: MAE)
Va marturisesc ca, pentru nimic in lume nu as fi vrut sa ratez acest moment, ca jurnalist si ca roman. Experienta din septembrie a fost una fascinanta si provocatoare profesional.
Intr-o scurta serie de postari, pe care o intiez acum, vreau sa prezint informatii privind modul in care s-a luat decizia, cum se va pronunta hotararea CIJ si care este puterea sa juridica. Daca le-as pune pe toate intr-o singura postare, probabil ar deveni prea lunga si prea plictisitoare. Asa ca este mai bine sa dozez informatia, o informatie pusa la dispozitie de MAE.
Cum ia CIJ decizia?
Procesul privind Delimitarea maritima in Marea Neagra s-a aflat in faza finala a deliberarii pana acum, din momentul ultimei pledoarii, din 19 septembrie 2008. in general, deliberarea dureaza intre 3 si 6 luni, dar dupa cum vedem Curtea de la Haga s-a miscat relativ repede in cazul acesta, fiind mai aproape de termenul minim decat de cel maxim de deliberare.
Potrivit procedurii CIJ, cei 15 judecatori s-au reunit dupa incheierea pledoariilor pentru a avea loc un schimb preliminar de vederi, in cadrul careia presedinta Curtii, Rosalyn Higgins, a evidentiat elementele asupra carora trebuie sa se concentreze Curtea pentru a se ajunge la o solutie echitabila ambelor parti.
Mai apoi, in termen de cateva saptamani, fiecare judecator a facut o nota in care si-a exprimat punctul de vedere asupra solutionarii diferendului si a redactat-o in forma in care trebuie redactata o hotarare a CIJ (mai jos voi prezenta si cum arata o hotarare). Toate notele intocmite de judecatori sunt impartite si celorlalti, pentru a vedea fiecare rationamentele juridice si pozitiile celorlalti.
Urmatorul pas a fost o noua reuniune a judecatorilor, in care au discutat opiniile si viziunea lor asupra solutionarii cazului si s-a constituit, prin vot secret, un comitet de redactare a hotararii. In acest comitet sunt 2 judecatori din grupul celor care reprezinta opinia majoritata conturata in cadrul celei de-a doua reuniuni, la care se adauga presedinta CIJ. Acest comitet pregateste un prim proiect de hotarare, la care judecatorii pot aduce amendamente, si apoi un alt proiect pe baza amendamentelor aduse.
Acest din urma document este dezbatut intr-o noua reuniune. Fiecare paragraf este citit in ambele limbi oficiale ale CIJ - engleza si franceza -, discutat si, eventual, amendat. Apoi urmeaza o a doua lectura a textului, pagina cu pagina de aceasta data. El poate suferi din nou modificari.
Textul este adoptat definitiv in cea de-a doua lectura si apoi fiecare judecator trebuie sa voteze. Niciunul dintre ei nu se poate abtine, ei voteaza da sau nu, verbal, iar solutia se adopta cu votul majoritatii absolute. Daca exista judecatori care nu sunt de acord cu solutia sau cu motivarea adoptata de majoritate, pot face declaratii sau opinii separate, prin care isi explica votul si care sunt anexate hotararii, insa ele nu fac parte integranta din hotarare si nu afecteaza juridica validitatea solutiei decise. rareori exista paritate intre voturile judecatorilor, dar in acest caz presedinta are votul decisiv.
Cum arata si ce contine hotararea CIJ?
Trebuie sa spun de la inceput ca hotararea este redactata in ambele limbi oficiale ale Curtii, este semnata de presedinta CIJ si de grefier si poarta sigiliul Curtii. Evident ca este redactata in trei exemplare, cate unul pentru cele doua parti aflate in disputa si unul pentru arhiva CIJ. O astfel de hotarare poate sa aiba de la cateva zeci de pagini pana la peste 100.
Cei din echipa Romaniei care a pledat la Haga mi-au spus ca este probabil ca hotarea in cazul nostru contra Ucrainei sa aiba cam 100 de pagini.
In general, o hotarare are trei parti, pe care le voi prezenta sumar mai jos, iar in cazul nostru se asteapta sa existe si o harta, intrucat solutia Curtii se refera la o linie, trasata in functie de niste coordonate. Cum am mai spus, simplificat, noi ne judecam pentru o linie - Romania considera varianta ei corecta, Ucraina propria varianta. Ramane de vazut care va fi decizia CIJ: o linie mai apropiata de varianta romanesca sau de cea ucraineana.
1. INTRODUCEREA - mentioneaza numele judecatorilor care au luat parte la proceduri, ale reprezentantilor celor doua parti, o sinteza a derularii procedurilor in fata CIJ si solutiile fiecarei parti propusa Curtii, adica metoda de delimitare propusa si traseul liniei.
2. DISPOZITIVUL - contine sinteza elementelor de fapt si de drept ale cazului, intr-o exprimare mai fireasca vorbeste despre contextul geografic al delimitarii, pozitiile partilor privind interpretarea acestuia si referitoare la normele care ar trebui aplicate, dar -cel mai important - ce retine Curtea din prezentarea acestor elemente si pe ce isi bazeaza rationamentul juridic, care sunt argumentele juridice ale Curtii pe baza carora isi fundamenteaza rationamentul.
3. PARAGRAFUL OPERATIV - cea mai importanta parte, pentru ca ea contine SOLUTIA pe care o da Curtea. Adica aici se explica MODUL DE TRASARE A LINIEI DE DELIMITARE A SPATIILOR MARITIME, DEFINITA PRIN COORDONATE GEOGRAFICE. Tot acest paragraf mai mentioneaza si modul in care a votat fiecare judecator.
Probabil ca se va naste, ca intotdeauna, discutia daca decizia Curtii este una politica. Bogdan Aurescu, agentul Romaniei in procesul de la Haga, a spus-o adesea ca exclude ca este o decizie politica, tocmai de aceea Romania a dus cazul in instanta. Eu ma gandesc ca acei judecatori judeca astfel de cazuri - intre doua tari - on regular basis, toate cu implicatii politice si ca Romania vs.Ucraina nu este decat un alt caz pentru ei. As vrea sa cred in independenta lor, in faptul ca sunt somitatile dreptului international si ca sunt deasupra unor astfel de interese si influente politice. Pe de alta parte, sunt si ei oameni, nu?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu