Gazprom a stopat livrarile de gaz Ucrainei: e cazul ca Romania sa se panicheze?

Gazprom a stopat joi livrarile cu gaze catre Ucraina, iar vineri directorul general al Transgaz a anuntat ca livrarile de gaz rusesc catre Romania via Ucraina a scazut cu o treime.

Asta e stirea, acum televiziunile prezinta informatia pe un ton alarmat, moderatorii pun intrebari care insinueaza ca ne aflam intr-o situatie ingrozitoare, iar multi diintre cei care le dau raspunsurile le canta in struna.

Ce sa intelegem din faptul ca ministrul economiei Adriean Videanu a convocat o sedinta de urgenta, nu-i asa ca situatia e grava?, par a insinua ei. Nu, este absolut normal ca ministrul sa convoace o astfel de reuniune, trebuie sa analizeze situatia, este firesc, din moment ce suntem o tara care primeste gaz de la rusi prin Ucraina, tara cu care Gazprom e acum in conflict.

Ne plac foarte tare scenariile alarmiste, dar refuz sa cred ca Romania va fi puternic afectata, mai mult decat o presiune mai redusa. Exista rezerve, cererea industriala nu este extrema, intrucat suntem intr-o perioada de criza si industria nu duduie, ca sa consume multa energie, si doar 30% din consumul romanesc este asigurat din sursa rusa.

Prin urmare, chiar este cazul sa ne panicam? Acum suntem o tara a UE si chiar daca, in general, pe aceaasta tema Europa nu vorbeste pe o singura voce, Bruxelles-ul nu va sta cu mainile in san. Romania, Polonia si Ungaria au anuntat deja reduceri ale furnizarii de gaze si sunt trei state UE.

Presedintia ceha a UE si Comisia Europeana au subliniat clar, printr-o declaratie comuna, ca - in ciuda diferendului intre Gazprom si Naftogaz - toate angajamentele privind livrarile si trasportul de gaze spre Europa. Putin si Timosenko, cei doi premieri ai statelor aflate in disputa, i-au telefonat presedintelui CE Jose Manuel Barroso sa il asiguure ca livrarea de gaz spre Europa nu va fi afectata, inca din 31 decembrie.

Deja vicepresedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, face un turneu prin UE, incepand cu Praga, apoi avand in vedere Londra, Bruxelles, Paris, Viena si Berlin. La randul lor, ucrainenii au trimis o delegatie prin Europa. Prin urmare, ambele parti din conflict merg sa isi linisteasca partenerii europeni, deci situatia nu mai este similara iernii lui 2006.

Rusia nu isi permite - chiar daca foloseste gazele ca o arma coercitiva impotriva Ucrainei, din cauza orientarii pro-occidentale a Kievului - sa isi supere partenerii europeni, principalul beneficiar al gazelor sale.

In conditiile crizei economice mondiale, Gazprom nu poate spune ca inchide robinetul si gata. Nu isi poate asuma asta. In plus, deocamdata, conductele prin care livreaza gazul merg spre vest, deci unde altundeva sa il vanda? Da, China e o mare piata, dar mai trebuie facuta infrastructura. Asa ca tot Europa este clientul principal.

Pe de alta parte, ma astept ca Europa sa aiba o pozitie mai ferma in relatia cu Rusia, insa e greu in conditiile in care Germania, dar si Italia, au relatii privilegiate cu Moscova si sparg coeziunea europeana si solidaritatea.

Care este de fapt situatia privind asa-zisa dependenta a Europei de gazul rusesc? Iata un studiu foarte bun, cu grafice si cifre, al think-tank-ului European Council of Foreign Relations, care da raspunsul. Pe scurt el zice ca:

• Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Europei, dar e departe de a avea o pozitie monopolista, in conditiile in care gazul rus reprezinta 6,5% din rezervele energetice ale Europei, procent care a ramas in mare masura neschimbat in ultimii 20 de ani.
• Gazprom nu isi poate permite sa creasca exporturile in Europa in mod semnificativ, asa ca procentul e putin probabil sa creasca in viitor.
• Din 1980, exporturile de gaz ale Rusiei in UE s-au diminuat la jumatate, de la 80% la 42%.

Pe de alta parte, sunt curioasa daca Uniunea Europeana va accelera punerea in practica a planului de actiune privind securitatea energetica si solidaritatea intre statele membre adoptat in 13 noimebrie 2008. Justificarea revizuirii energetice a fost protejarea UE fata de situatii similare celei in care se afla astazi Rusia si Ucraina.

La vremea respectiva, am transmis de la Bruxelles o corespondenta privind avantajele pentru Romania rezultate din acest plan de actiune. Cred ca in momentul in care Europa va incepe sa actioneze, iar in acest plan de actiune se pune un mare accent pe infrastructura energetica si Nabucco primeste un impuls esential, Romania nu va avea atatea motive de teama, la fiecare "incruntare" a Gazpromului.

Nici acum nu are, chiar daca livrarea de gaze ruse prin Ucraina catre Romania s-a redus cu 30-40%. Voi ce credeti?

PS. Anticipez ca se va vorbi mult despre modul in care Romania cumpara gaze la suprapret de la Gazprom, din cauza intermediarilor. Anul trecut am facut un interviu cu vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, in care i-am pus toate intrebarile care ne framantau referitor la relatia Romaniei cu Gazprom. Il gasiti aici.